Un mare om spunea:"prin viata trebuie sa treci ca si cum te-ai plimba printr-un parc, nu pune sentimente pentru ca este doar o lume materiala" si mare dreptate avea.
M-am saturat sa aud in stanga si in dreapta: nu , nu , nu se poate, nu, imi pare rau dar asta e situatia, nu e decizia mea, nu, nu, (iar) imi pare rau etc. M-am saturat de polemici , nimeni nu-si asuma vina si nimanui nu ii pasa de studentul roman!TOTI ( dar toti ) sunt frustrati, incearca sa se razbune pe tine pentru tineretea pierduta.
Cine m-a pus sa vin la politehnica?... cine? Nu-mi doresc decat inchid ochii si sa ma trezesc pe alta lume. Oriunde , dar nu aici , nu acum ! Ce sa fac?
E un rau general, care m-a ajuns. Acum stiu.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
Our greatest glory is not in never failing, but in rising up every time we fail :P
Trimiteţi un comentariu